Monografia

Posted on iunie 25, 2010

0


Biserica „Nasterea Maicii Domnului” Vargolici  Dorohoi

Municipiul Dorohoi, resedinta fostului judet cu acelasi nume,se afla asezat in partea de nord-vest a campiei Moldovei de Sus, pe malul drept al raului Jijia. Dorohoiul este un oras cu asezare straveche.

Intre institutiile de baza ale acestui oras, asezata aproape de centru, se afla bisericuta de lemn, cu hramul „Adormirea Veche si Nasterea Maicii Domnului”. La un moment dat Biserica Sfantul Nicolae, ctitoria lui Stefan cel Mare, nu a mai corespuns nevoilor duhovnicesti, in crestere, ale enoriasilor.

Astfel, credinciosii din partea orasului unde se afla astazi bisericuta si-au construit locas de inchinare bisericuta de lemn de despre care vom vorbi, care, dupa spusa batranilor, ar fi ridicata din lemnul taiat de pe padurea locului.

Bisericuta de lemn din Dorohoi – scurt istoric

Bisericuta de lemn are pisania romaneasca cu litere chirilice, sapata in lemn deasupra usii de la intrare: „Aceasta Sfanta Biserica s-a inaltat intru cinstea si lauda Adormirii Precistei de Dumnezeu Nascatoare si Pururea Fecioara Maria, in zilele lui Constantin Moruzi V.v. leat 7287/1779 luna aprilie”.

Bisericuta este construita din barne de stejar pe temelie de piatra, ridicata pana la inaltimea de un metru, are legatura barnelor „incheiate” pana la boltile de sus din pronaos, naos si altar formand un tot unitar, aratand constructia veche, solida, a veacurilor trecute, motiv pentru care a fost trecuta in randul monumentelor vechi nationale.

Ctitorii bisericutei de lemn din Dorohoi sunt piosii „poporani” care in frunte cu preotii lor si-au construit-o din lemn deoarece starea lor economica era foarte modesta; stapanirea turceasca prin „uneltele” lor – fanariotii – ii „inglobeau” si pe fumul care iesea pe cos.

Acestea sunt informatiile oficiale despre ctitori pana in anul 2008 cand parintele Ifrim Catalin a descoperit in manuscrisele parintelui Dumitru Furtuna noi informatii, care prezinta ipoteza urmatoare: preotul Vasilie este ctitorul acestei biserici si in acelasi timp constructor, el insusi a cioplit barnele care alcatuiesc peretii bisericii.

Marturie sta piatra funerara pe care parintele Vasilie a cioplit-o pentru mormantul sau; lucrare care nu a fost finalizata, piatra a fost inscriptionata doar pe o jumatate din suprafata. Parintele Furtuna a descifrat aceasta inscriptia ce confirma ipoteza potrivit careia ctitorul bisericii Vargolici este preotul Vasilie cu familia sa.

La construirea bisericutei i s-a dat forma de corabie, cu pante repezi la acoperis si avand la exterior sculptat in barna de stejar un odgon de corabie, care simboliza speranta crestina.

Bisericuta nu a fost pictata nici la exterior nici la interior, a fost vopsit interiorul in anii 1895, 1904 si 1919, cand a fost „inoita” dupa „chipul” ei vechi de preotul econom stavrofor Dumitru Furtuna.

Catapeteasma acesteia dateaza din anul 1794, dupa cum se afla scris sub icoanele imparatesti: „Aceasta Sfanta Catapeteasma s-a facut prin osardia lui Tanase Soltuz, in 20.01.1794, zugrav a fost Ananiie de la Suceava.”

Stilul picturii catapetesmei este cel bizantin, in ulei, avand caracteristicile sfintilor ortodocsi cu fetele subtiate de post si traire duhovniceasca, a fost spalata si lacuita in anul 1895, cand s-a aflat si inscriptia de mai sus.

Intre obiectele de cult in afara de Sfantul Potir de argint aurit, care prezinta valoare artistica, altceva bisericuta nu are, valoroase sunt cartile: Triodul din 1747, Evanghelia din 1812, Talcul Evangheliilor din 1805, Cele 9 cantari din 1815, etc.

Cucernicii preoti si credinciosii ai bisericutei au ravnit neancetat spre a implini voia lui Dumnezeu si a-si apara glia stramoseasca, acest lucru il dovedeste semiluna asezata la baza crucilor asezate la baza crucilor de pe acoperisul bisericii, asa cum se obisnuia in in timpul stapanirii turcesti care silea pe crestini sa treaca la islam.

Pavaza de aparare pentru a nu fi deznationalizati a fost credinta crestin ortodoxa si datina strabuna, pastrata nealterata in sfintele locasuri si in sufletele stramosilor nostri.

La umbra bisericutei si cu sprijinul cucernicilor preoti a luat fiinta Liceul de baieti nr.1, aflat langa ea. Bisericuta se pastreaza in starea de la inceput; a fost acoperita cu tabla peste sindrila de la inceput, in anul 1895, cand s-au asezat si actualele ferestre, ulterior a fost acoperita cu dranita.

In anul 1970 bisericuta a fost inchisa pana in anul 1995, cand a fost numit preotul Ifrim Catalin, profesor la Seminarul Teologic „Sfantul Ioan Iacob – Dorohoi” si slujitor la aceasta biserica.

Tot acum s-a inceput lucrarea de restaurare a bisericii, au fost reconstruite clopotnita si pridvorul; a fost restaurata catapeteasma; a fost inzestrata biserica cu mobilier bisericesc (strane, mese), icoane, vesminte; au fost curatati peretii interiori de straturile succesive de vopseaua care se innegrise; in exterior a fost amenajat trotuarul din jurul bisericii; in fata a fost pusa piatra; a fost inzestrata biserica cu obiecte de cult (cristelnita, cadelnita, evanghelie, vase liturgice, dvera, prapuri, lumanarar, covoare, carti de slujba, strana cantaretului, chivot, acoperaminte pentru Sfanta Masa, covoare, sfesnice, candelabre); a fost refacuta instalatia electrica, a fost asigurata sonorizarea; s-a instalat o instalatie de protectie (alarma); s-a acoperit biserica, clopotnita si crucea din curtea bisericii cu dranita.

Astazi bisericuta de lemn, prin modelul constructiei si taria ei ne arata si va arata generatiilor viitoare vechea arhitectura a bisericilor si modul ingenios de lucru la aceste lacasuri.

Posted in: Uncategorized